În contextul Războiului Crimeei, Marile Puteri au hotărât, prin Convenția de la Paris, că Țările Române își pot exprima dorința de unire. În cele două țări s-au organizat, astfel, adunări ad-hoc pentru a afla acest lucru. Participanții au votat pentru unirea celor două țări, dar și pentru același domn în ambele țări, adică Alexandru Ioan Cuza.
Dubla alegere a lui Cuza în cele două țări a însemnat Unirea Principatelor
Române, la 24 ianuarie 1859. Pentru a sărbători acest eveniment, românii au
dansat Hora Unirii, pe versurile celebrului poet Vasile Alecsandri.
Alexandru Ioan Cuza
Originile lui Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza provine dintr-o familie moldovenească din zona Fălciului, în sudul județului Vaslui. Deși s-au vehiculat tot felul de zvonuri asupra datei și locului nașterii sale, în final s-a decis de către istorici că Alexandru Ioan Cuza s-a născut pe 20 martie 1820 la Bârlad. Părinții săi au fost Ioan și Sultana Cuza, care au avut în total trei copii.
Studiile
După anii copilăriei petrecuți pe moșia tatălui său, de la Barboși, a plecat la studii la Iași. A învățat carte la pensionul francez al lui Victor Cunin, unde au învățat și Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Matei Millo sau Alexandru Mavrocordat. În 1831 pleacă la Paris, pentru a finaliza liceul, obținând diploma de bacalaureat în litere — în 1835. Alexandru Ioan Cuza avut înclinație apoi către medicină, însă rigoarea acestei meserii l-a făcut să renunțe și să aleagă dreptul, neavând vreun titlu academic.
Căsătoria cu Elena Rosetti
Fiind de viță nobilă, membru al vechii familii a Cuzeștilor din Moldova, Alexandru Ioan Cuza și-a găsit o parteneră de viață întocmai pe măsura sa. S-a căsătorit, astfel, cu Elena Rosetti, la 30 aprilie 1844, chiar în anul în care s-au cunoscut. Ceremonia nunții a avut loc la conacul din Solești, al familiei Rosetti, în satul natal al soției. Ulterior, s-au mutat în casa părinților lui Cuza, la Galați.
Ascendența politică
Revoluția de la 1848 a fost evenimentul major la care se afla și Alexandru Ioan Cuza, protestând și cerând reforme domnitorului de la acea vreme, Mihail Sturdza. A participat activ la mișcarea revoluționară din acel an și ulterior și la lupta pentru unirea Principatelor.
- 1849 - a fost numit președinte al Judecătoriei Covurlui;
- 1852 - a primit funcția de director al Ministerului de Interne;
- 1855 - a primit rangul de vornic, în semn de recunoștință pentru eforturile sale în cadrul serviciului;
- 1856 - domnitorul Grigore Ghica l-a trecut la rang de pârcălab al orașului Galați;
- 1857 - a primit gradul de sublocotenent al statului-major, căpitan, apoi maior;
- 1857 - în urma unor abuzuri pe care le-a semnalat, a fost ales deputat al orașului Galați;
- 1858 - a fost avansat la gradul de colonel de lăncieri, apoi ajutor al hatmanului miliției și „îndeplinitor îndatoririlor de șef al oastei Principatului Moldovei”; a fost ales deputat al alegătorilor din Fălciu;
- 1859 - pe 5 ianuarie a fost ales domn al Moldovei;
- 1859 - pe 24 ianuarie a fost ales domn al Țării Românești.
Materiale utile pentru a afla mai multe gasiți accesând :
https://www.youtube.com/watch?v=dyvdhJhmQdo
https://afostodata.ro/alexandru-ioan-cuza/
sursa informații : https://www.twinkl.it/teaching-wiki/alexandru-ioan-cuza
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu