Cu siguranță, copiii care iubesc lecturile despre prietenie și aventură vor fi încântați de noua apariție literară.
Intitulată ”Oac și Tac”, cartea semnată și ilustrată de Amandine Bănescu este disponibilă online, în mod gratuit pe www.cualtecuvinte.ro .
Crescută după moartea părinților ei de o rudă îndepărtată,mătușa Dete,
O prezentare succintă a cărții găsiți mai jos:
https://prezi.com/hkdeqb5yxiqu/heidi-fetita-muntilor/
Iar dacă doriți, puteți viziona și filmul !
https://www.facebook.com/watch/?v=709805583780750
https://onlinebooks.library.upenn.edu/webbin/book/lookupname?key=Spyri%2C%20Johanna%2C%201827%2D1901
Dacă nu l-ați citit încă și vreți să vă faceți o idee despre ce este vorba, un fragment găsiți aici: https://afostodata.ro/tag/micul-print-pdf/.
Cred că v-ați convins acum că merită citită integral 📚!
În semn de omagiu adus astăzi, la împlinirea a 80 de ani de la apariție, am ales acest titlu ca model de prezentare de carte.https://www.youtube.com/watch?v=pekLL6OBYjs
Cu zborul, cântecul şi frumuseţea lor ne încântă şi inspiră. Sunt sanitari ai pădurilor, împrăştie seminţe, fertilizează solul, oxigenează aerul şi contribuie la stabilizarea climei, iar ca atracţii turistice sprijină economia. În plus, ne dau şi nenumărate lecţii de viaţă.
Cea mai veche sărbătoare
din calendarul mediului este Ziua
Internaţională a Păsărilor, sărbătorită în 1 aprile
încă din anul 1906, şi are la baza Convenţia pentru apărarea păsărilor care
promoveză principii legate de importanţa lor în ecosistemul planetei.
În România, această
sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale,
când era sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi, sau în
duminica apropiată, cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsari
în timpul iernii.
Păsări și cuiburi
https://www.youtube.com/watch?v=VevQgBfbqCs
Ascultă și ghicește ce pasăre cântă
https://www.youtube.com/watch?v=TNG0XrK95AM
alte cântece de păsări
Curiozități despre păsările emu :
https://www.youtube.com/watch?v=dDyzF1gsGk8
” Într-o după-amiază însorită de iulie, în anul 1862, un profesor de la Oxford, pe numele lui Charles Lutwidge Dodgson, pornește într-o plimbare cu barca pe râul Tamisa, împreună cu cele trei fetițe ale prietenilor săi, dintre care una se numește Alice. Ca să-și distreze micuțele însoțitoare, cel ce mai târziu avea să semneze cu pseudonimul Lewis Carroll plăsmuiește pe loc aventurile unei fetițe care pornește pe urmele unui personaj neobișnuit: un iepuraș alb cu ceas în buzunarul vestei.
Astfel s-a născut
povestea lui Alice în Țara Minunilor, în care creaturi stranii precum Iepurele
de Martie, Pisica-Cheshire, Regina de Cupă sau Falsa Broască Țestoasă sfidează
legile firii și ale limbajului cu o dezinvoltură pe care numai copiii o pot înțelege
pe deplin. Dincolo de încercările exegeților de a descifra jocurile de limbaj
și aluziile presărate în text, Alice rămâne și astăzi ceea ce a fost pentru
atâtea și atâtea generații: o „carte a cărților“ pentru copii, în care
imaginația și umorul își găsesc expresia desăvârșită. ”
Fragment din
poveste:
„Era Iepurașul Alb, care se întorcea iar, cu pași mărunți, privind cu îngrijorare de jur
Alice a ghicit
imediat că era vorba de evantai și de manușile albe de antilopă și, plină de
bunăvoință, a început să le caute, dar nu erau nicăieri — totul părea să se fi
schimbat de când înotase în lac, iar holul cel mare, cu masa de sticlă și ușița
spre gradină, dispăruse cu totul.
În scurt timp, Iepurașul a observat-o pe Alice, care căuta de zor, și
i-a strigat pe un ton supărat:
- Mary Ann, ce cauți tu aici? Fugi repede acasă și adu-mi o pereche de
mănuși și un evantai. Dă fuga, iute!
Alice era atât de speriată, încât a dat fuga imediat în direcția
indicată de Iepuraș, fără să mai încerce să clarifice confuzia pe care o făcea
acesta.
„Mă confundă cu camerista lui, și-a spus în timp ce alerga. Ce surprins
o să fie când o să descopere cine sunt! Dar las' să-i aduc manușile și
evantaiul — bineînțeles, dacă o să le găsesc."
În timp ce gândea astfel, s-a pomenit în fața unei căsuțe îngrijite, pe
ușa căreia era o placă de alamă gravată cu numele „W. IEPURE". A intrat
fără să bată la ușă și a urcat scara în grabă, de teamă să nu dea nas în nas cu
adevarata Mary Ann și să fie alungată din casă înainte de a fi găsit evantaiul
și mănușile.
„Ce bizar, își spunea Alice în sinea ei, să faci comisioane pentru un
iepure!”
https://humanitas.ro/assets/pdf/Lewis-Carroll_Alice-in-Tara-Minunilor.pdf
În contextul Războiului Crimeei, Marile Puteri au hotărât, prin Convenția de la Paris, că Țările Române își pot exprima dorința de unire. În cele două țări s-au organizat, astfel, adunări ad-hoc pentru a afla acest lucru. Participanții au votat pentru unirea celor două țări, dar și pentru același domn în ambele țări, adică Alexandru Ioan Cuza.
Dubla alegere a lui Cuza în cele două țări a însemnat Unirea Principatelor
Române, la 24 ianuarie 1859. Pentru a sărbători acest eveniment, românii au
dansat Hora Unirii, pe versurile celebrului poet Vasile Alecsandri.
Alexandru Ioan Cuza provine dintr-o familie moldovenească din zona Fălciului, în sudul județului Vaslui. Deși s-au vehiculat tot felul de zvonuri asupra datei și locului nașterii sale, în final s-a decis de către istorici că Alexandru Ioan Cuza s-a născut pe 20 martie 1820 la Bârlad. Părinții săi au fost Ioan și Sultana Cuza, care au avut în total trei copii.
După anii copilăriei petrecuți pe moșia tatălui său, de la Barboși, a plecat la studii la Iași. A învățat carte la pensionul francez al lui Victor Cunin, unde au învățat și Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Matei Millo sau Alexandru Mavrocordat. În 1831 pleacă la Paris, pentru a finaliza liceul, obținând diploma de bacalaureat în litere — în 1835. Alexandru Ioan Cuza avut înclinație apoi către medicină, însă rigoarea acestei meserii l-a făcut să renunțe și să aleagă dreptul, neavând vreun titlu academic.
Fiind de viță nobilă, membru al vechii familii a Cuzeștilor din Moldova, Alexandru Ioan Cuza și-a găsit o parteneră de viață întocmai pe măsura sa. S-a căsătorit, astfel, cu Elena Rosetti, la 30 aprilie 1844, chiar în anul în care s-au cunoscut. Ceremonia nunții a avut loc la conacul din Solești, al familiei Rosetti, în satul natal al soției. Ulterior, s-au mutat în casa părinților lui Cuza, la Galați.
Revoluția de la 1848 a fost evenimentul major la care se afla și Alexandru Ioan Cuza, protestând și cerând reforme domnitorului de la acea vreme, Mihail Sturdza. A participat activ la mișcarea revoluționară din acel an și ulterior și la lupta pentru unirea Principatelor.
Materiale utile pentru a afla mai multe gasiți accesând :
https://www.youtube.com/watch?v=dyvdhJhmQdo
https://afostodata.ro/alexandru-ioan-cuza/
sursa informații : https://www.twinkl.it/teaching-wiki/alexandru-ioan-cuza
