BOOKMARK PROJECT

Proiectul  Semnul de carte

Bookmark Project este un proiect internaţional iniţiat de Asociaţia Internaţională a Bibliotecarilor Şcolari (IASL), care se desfăşoară anual în octombrie – Luna Internaţională a Bibliotecilor Şcolare (ISLM).

Proiectul presupune realizarea unui schimb de semne de carte între elevi din ţări diferite.

Nu există restricţii sau reguli în ceea ce priveşte realizarea semnelor de carte. Acestea pot fi de orice formă, dimensiune şi tehnică de concepere, ilustrând fie tema din acel an a ISLM, fie o secvenţă (scenă) sau un personaj dintr-o carte. Alte teme posibile sunt: biblioteca, actul lecturii, motive naţionale. Pe verso-ul semnului de carte se notează numele şi vârsta copilului, titlul şi autorul cărţii preferate (în engleză),  eventual şcoala sau o adresă de  e-mail pentru corespondenţă. Se poate scrie şi un scurt mesaj în engleză (de ce se recomandă acea carte), dar nu e obligatoriu. Ulterior, semnele de carte sunt trimise şcolii partenere în proiect.

Scopul proiectului este de a promova lectura şi de a atrage elevii spre biblioteca şcolară, prin intermediul unor activităţi plăcute. Totodată, participând la acest proiect, copiii au ocazia să constate că şi alţi copii, din celălalt colţ al lumii, citesc aceleaşi poveşti, se identifică cu aceiaşi eroi şi au un univers imaginar asemănător.

În ultimii ani, temele ediţiilor ISLM au fost:

 - în 2008 : Literacy and Learning in your School Library

                           Alfabetizare şi învăţare în biblioteca ta şcolară ;

-  în 2009 : School Libraries: The Big Picture

                          Bibliotecile şcolare: imagine de ansamblu (Marele tablou) ;

-  în 2010 : Diversity Challenge Resilience: School Libraries Have it All

                          Diversitate - Provocare - Flexibilitate: Bibliotecile şcolare au TOTUL.
          Tema ediţiei din 2011  se intitulează School Libraries Empower Learnes for Life 
                  Bibliotecile şcolare vă pregătesc pentru viaţă.

            Începând din 2007, elevii Şcolii „George Enescu” Moineşti au participat anual la acest proiect .

Semne de carte realizate în anul 2009

de către elevii clasei a III-a C (înv. Cornel Sârbie)

SEMNUL DE CARTE

Semnul de carte este utilizat pentru a fi a aşezat între paginile unei cărţi pe măsură ce o citim, astfel încât să regăsim cu uşurinţă pagina la care am rămas, fără a deteriora cartea prin îndoirea unui colţ sau lăsarea deschisă. Confecţionat din materiale diverse şi luând forme diferite, semnul de carte are o istorie de sute de ani,intim legată de însăşi apariţia şi dezvoltarea cărţii.

Deşi cele mai “bătrâne” semne de carte datează din epoca medievală, este evident faptul că, încă din cele mai vechi timpuri, pe vremea când “cărţile” aveau forma sulurilor de papirus, anumite semne, gen clip, trebuie să fi existat pentru a marca locul unde cititorul rămăsese cu lectura (dintr-un sul care putea atinge chiar şi 40 m lungime).

Totuşi, cele mai vechi semne de carte datează din secolele XIII-XIV şi  au fost descoperite în mănăstiri medievale. Cele mai multe erau confecţionate din pergament sau piele, folosind resturile de material rămase de la coperta cărţii. Exista deja o varietate a formelor, de la dreptunghiul plat până la triunghiul gen clip. La unele manuscrise se folosea drept semn de carte o pagină din manuscris, tăiată vertical.

Unele dintre semnele de carte specifice acestei perioade luau forma sofisticată a unor discuri rotative. Acestea erau ataşate de o sfoară, pe care se puteau mişca în sus şi în jos. Pe disc erau trecute numere de la 1 la 4, indicând coloana paginii (coloanele I, II - pagina din stânga, coloanele III, IV - pagina din dreapta). 

Cel mai comun semn de carte în secolele XVIII-XIX era constituit dintr-o panglică subţire de mătase prinsă la unul din capete de coperta cărţii. Acest tip de semn de carte se mai foloseşte şi astăzi, în special la cărţile legate în piele.

Primele semne de carte detaşabile şi, aşadar, colectabile au început să apară în anii 1850. În epoca victoriană, doamnele din înalta societate îşi învaţau fiicele broderie, iar fetele mici îşi demonstrau aptitudinile în ale cusutului brodând semne de carte. Acestea erau ulterior utilizate pentru biblii şi cărţi de rugăciune sau pentru a fi dăruite membrilor familiei ori prietenilor de familie.

Prin anii 1860 au început să apară semne de carte confecţionate la maşină. În această perioadă devine celebru Thomas Stevens din Coventry, acesta lăudându-se cu nu mai puţin de 900 de modele diferite. Semnele de carte realizate de Thomas Stevens au devenit celebre, căpătând numele de “Stevengraphs”. Realizate din mătase, acestea păreau a constitui un cadou perfect în epoca victoriană, iar Stevens avea câte unul pentru fiecare ocazie sau sărbătoare.

După 1880, producţia de semne de carte din mătase a cunoscut declinul, impunându-se în schimb cele tipărite pe hârtie. Tot acum se folosesc pe scară largă  semnele de carte cu reclame ale companiilor de asigurări, ale publiciştilor sau ale altor categorii de oameni de afaceri. Popularitatea crescută a semnelor de carte şi accesibilitatea lor ca preţ le-a impus ca instrumente ideale pentru popularizarea produselor şi serviciilor oferite de companii.

Semne de carte de toate formele şi mărimile, din materiale diferite precum aur, bronz, cupru, fildeş, piele au început să fie produse după 1850 de firme mari precum Gorham, S. Kirk & Sons, Tiffany. Multe erau confecţionate sub formă de cuţite sau săbii, fiind folosite şi drept cuţit de hârtie, foile cărţilor fiind de multe ori incomplet tăiate.

Semnele de carte moderne sunt disponibile într-o varietate de forme şi dimensiuni. Se folosesc pe scară largă semnele de carte comerciale, prin intermediul cărora se promovează filme, cărţi, evenimente, instituţii, produse, servicii, persoane publice.

Pentru fabricarea semnelor de carte sunt utilizate materiale diverse : hârtie, mătase, panglici, materiale textile de orice fel, plastic, celuloid, fildeş, lemn, aur, argint, alte metale.  De fapt, orice poate fi făcut subţire şi plat a fost probabil folosit pentru fabricarea semnelor de carte. Ba mai mult, ingenuozitatea fabricanţilor pare să ţină pasul cu invenţiile moderne. Imaginile holografice şi lentilele Fresnal sunt astfel de exemple. Şi nu e atât de dificil să ne imaginăm un viitor în care semnele de carte să înglobeze microcipuri sau nanotehnologie!

Web Willd Woods

Este un joc on-line, realizat la cererea Consiliului Europei şi conceput pentru a ajuta copiii să înveţe regulile de bază privind siguranţa pe Internet. Jocul promovează, de asemenea, concepte cheie şi valori care stau la baza de lucru a Consiliului Europei, democraţia, respectul pentru ceilalţi şi drepturile copiilor. Jocul, adresat în special copiilor cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani, este disponibil în peste 20 de limbi şi este însoţit de un ghid destinat profesorilor pentru  a-i ajuta pe copii să folosească Internetul în condiţii de siguranţă şi în mod responsabil.

Pentru vizualizare, fie dati click pe titlul acestui articol, fie  accesati linkul  http://www.wildwebwoods.org/popup.php?lang=ro

Sursa: http://copiibrasov.wordpress.com/

Fotolii inteligente în bibliotecă!

Fotolii inteligente în bibliotecă!

Pe siteul RMKE am găsit o informaţie de valoare. Este vorba de fotolii ultramoderne în bibliotecă. Oare aceste imagini din prezent vorbesc despre lumea bibliotecii în viitor?

Puteţi hotărî dumneavoastră.

Link care călăuzeşte la aceste ciudăţenii:

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=2Dgaz6NIUFk

sursa : http://asbiblinvat.blogspot.com/2010/12/fotolii-inteligente-in-biblioteca.html

Biblioteci celebre – remedii pentru suflet

Biblioteci celebre – remedii pentru suflet

Biblioteca Abatiei Ad Mont, Austria

Impresionata de biblioteca unui profesor de filosofie pe care l-am vizitat recent, am incercat sa descopar care biblioteci se pot lauda cu ceva special. In afara de Biblioteca Vaticanului despre care auzisem mai multe teorii si de Biblioteca Congresului SUA care m-a uimit prin vastitate, am cunoscut, prin intermediul unui articol pe care il reproduc mai jos si alte tezaure de cultura, ele insele – bibliotecile - veritabile monumente de arta.

530 mile de rafturi imbraca Biblioteca Congresului American, cea mai mare institutie de cultura din lume, ce detine 128 de milioane de publicatii.

36.000 volume cuprinde cea mai vasta biblioteca din lume, cea a Palatului Regal din Portugalia.
Biblioteca El Escorial, Madrid, Spania

Se pare ca Italia este o destinatie perfecta unde cititorii pot savura o carte buna.
Biblioteca Marciana din Venetia, numita astfel dupa Sfantul Apostol Marcu. Inca din 1362, poetului Petrarca i-a incoltit ideea crearii unei biblioteci publice la Venetia si, la moartea sa, a lasat orasului intreaga lui biblioteca. Biblioteca Marciana cuprinde 13.057 de manuscrise, 2.884 incunabule, 24.054 asa-numite cinquecentine (carti editate in secolul XVI – n. tr.) si 3.850 de periodice (dintre care 960 curente), dar este renumita pentru fondul sau de publicatii grecesti (unul dintre cele mai importante din lume), pentru manuscrisele si editiile rare venetiene. Biblioteca Angelica, Biblioteca Sansovino din Roma si Biblioteca Di Belle Arti din Milano impresioneaza la fel de mult.


Biblioteca Di Belle Arti din Milano

Biblioteca manastireasca St. Gallen (The Abbey Library of St. Gallen) este cea mai veche biblioteca din Elvetia si una dintre cele mai importante biblioteci din lume. Biblioteca si intreaga manastire din incinta St. Gallen au fost incluse in lista UNESCO. In fiecare an, aproape 100.000 de vizitatori vin din intreaga lume pentru a vedea expozitiile de aici, dar si colectiile de carte veche din perioada medievala. Este considerata de multi a fi una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume.


Biblioteca manastireasca St. Gallen
Dupa un incendiu devastator, cu cateva secole in urma, Biblioteca Congresului din Washington a renascut din cenusa prin decizia lui Thomas Jefferson (1743-1826) de a vinde 6.000 dintre volumele sale contra 23.900 de dolari. Situata in trei cladiri in Washington D.C., Biblioteca Nationala a SUA este cea mai mare biblioteca a lumii dupa numarul de rafturi si detine cel mai mare numar de carti. Azi, rafturile cladirii impunatoare gazduiesc 120 de milioane de opere, printre ele numarandu-se 54 de milioane de manuscrise, 18 milioane de carti si 4,5 milioane de harti.

Biblioteca Congresului SUA

In Peninsula Iberica devotiunea pentru carte pastreaza o marturie ciudata. Biblioteca din Mafra (Portugalia), ca si Palatul Regal si Manastirea Franciscana adapostita de acelasi edificiu, sunt rezultatul unei promisiuni pe care regele Portugaliei, Joao al V-lea, a facut-o reginei, spaniola Maria de Austria, in cazul in care aceasta ii va darui un fiu, un mostenitor al tronului. Regina a nascut un baiat si regele si-a tinut si el promisiunea, construind cel mai stralucitor monument al barocului portughez, cu 880 de sali, 4.500 de usi si ferestre, 154 de scari si 29 de gradini interioare (patio).

Biblioteca din Mafra (Portugalia)

Biblioteca Nationala "Francois Mitterrand" sau Biblioteca Nationala a Frantei are o colectie uriasa, de peste 13 milioane de documente, 315 milioane de carti, peste un milion de documente sonore si multimedia, peste 3.000 de reviste si ziare, franceze si internationale. Aici se afla intreaga productie editoriala a Frantei, de la originile sale, incepand din secolul al XVI-lea.

Biblioteca Nationala a Frantei

Fondata la 1810, Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, Brazilia, azi cea mai mare biblioteca din America Latina, de o mare frumusete arhitecturala, capatand un aer maret prin donatiile conducatorilor Braziliei, are peste noua milioane de item-carti, gravuri, harti – din care un milion de carti cu caracter general (monografii, pamflete, eseuri, teze), din secolul al XVIII-lea si pana azi.

Biblioteca Nationala din Rio de Janeiro, Brazilia

In lume exista cateva biblioteci care iti iau ochii, nu numai prin arhitectura lor deosebita, dar si prin tomurile de colectie unicat. Iata o lista a acestora: Libraria din Manastirea Strahov (Praga), August Herzog, Wolfenbüttel (Germania), Waldsassen Abbey din Bavaria (Germania), Beatus Rhenanus, Basel (Elvetia), Biblioteca Bernadotte (Stockholm), cele trei biblioteci faimoase din Portugalia – Biblioteca Palatului si Manastirii Mafra I, Biblioteca Palatului National Lisbon si Biblioteca Universitara Coimbra, Biblioteca Palafoxiana din Puebla (Mexico), Biblioteca Academiei de Limbi din Madrid, Biblioteca Castilla La Mancha (Spania), Biblioteca El Escorial din San Lorenzo (Spania), Biblioteca Salamanca Library din Salamanca (Spania), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada), George Peabody din Baltimore (SUA), biblioteca Kremsmuenster Abbey din Kremsmuenster si biblioteca Manastirii Benedictine Admont (Austria), biblioteca regelui prusian Frederic al II-lea din Postdam (Germania), Paltin-Moretus din Antwerp (Belgia), Biblioteca Rennie Mackintosh din Scoala de Arta Glasgow (Scotia), Dutch Royal Archives si Biblioteca St. Walburga (Elvetia).

Biblioteca Parlamentului canadian, Ottawa, Canada

Biblioteca Catedralei Kalocsa (Ungaria), cele trei biblioteci din Austria: Melk Monastery, St. Florian Monastery si Biblioteca Nationala din Viena, Biblioteca Alencon (Franta), Herzogin Anna Amalia Bibliothek Weimar II (Germania), Biblioteca Rijkmuseum din Amsterdam, Biblioteca Riksdagen din Suedia, State Library (Australia), Theology Room St. Deiniol (Irlanda de Nord), Trinity College Library din Dublin (Irlanda), Biblioteca Vaticanului (Roma), Biblioteca Publica Boston Copley din Boston (SUA), Biblioteca Riggs a Universitatii Georgetown (SUA), Biblioteca Suzzallo din Seattle (Washington), Biblioteca Parlamentului Ottawa (Canada) sau Real Gabinete Portugues De Leitura Rio de Janeiro (Brazil) – posibil cea mai frumoasa biblioteca din lume. La randul ei, Anglia este renumita pentru bibliotecile sale vechi si pretioase. Amintim aici Bodleian Library si Old British Reading Room din incinta Universitatii Oxford, Hereford Cathedral Chained Library (Hereford), Chetham’s Library din Manchester, Biblioteca Nationala de Arta "Victoria and Albert Museum" din Londra si Biblioteca Queen’s College Oxford.

Biblioteca de carti rare “Thomas Fischer”, Universitatea din Toronto, Canada
Autor: RALUCA GRINTESCU
Sursa: http://www.jurnalul.ro

INVITAŢIE LA LECTURĂ

Dacă vrei să călătoreşti într-o lume de basm, dacă vrei să-ţi mângâi sufletul cu rima unui vers, dacă vrei să trăieşti într-o lume de vis unde Adevărul , Iubirea de Oameni şi Speranţa sunt bune prietene, dacă vrei să-ţi petreci timpul liber într-un mod cât mai plăcut posibil, departe de agitaţia zilnică, vino în BIBLIOTECĂ ! 

Bineînţeles că sunteţi deja prieteni cu Angelina Balerina sau cu Harry Potter şi colegii săi, cu simpaticele zâne Winx sau cu Spiderman, îl ştiţi bine şi pe  Fredo din aventura lui cu Inelul sau sunteţi fascinaţi de Boog-puternicul grizlly.

Există însă şi cărţile copilăriei altor generaţii, ale bunicilor sau mai curând ale părinţilor voştri, cărţi cu personaje minunate care au învins trecerea timpului : Ileana Cosânzeana şi Făt Frumos, Alice sau Buratino, Black Beauty sau Nils Holgersson, Tom Sawyer şi amicul său Huckleberry Finn şi-atâţia alţii de care  parcă toată lumea a uitat . Chiar dacă stau cuminţi inchise între filele cărţilor, aceste personaje suportă cu greu indiferenţa voastră. Vă aşteaptă să le citiţi poveştile, chiar dacă nu fac parte din lumi virtuale. Sunt la fel de vii şi de frumoase ca oricare alte personaje din filmele voastre preferate. Numai că ele, cărţile, aşteaptă ca voi, copiii, să le căutaţi, să le descoperiţi deschizându-le…

Gustul lecturii trebuie învăţat. Dacă mai demult, lectura se afla printre principalele coordonate de dezvoltare culturală, acum, prin privilegierea celorlalte mijloace de (pseudo)informare, ea riscă să se subţieze până la dispariţie.

Aşadar, te tine, drag Copil, depind acum Făt Frumos şi prea frumoasa lui Ileana Cosânzeana, fetiţa cu chibriturile sau Fram, ursul polar,   Zânele din Valea Cerbului şi Floriţa din codru,  Cireşarii toţi şi  Robin Hood-haiducul legendar.  Ei nu au nici o vină că s-au născut când încă nu apăruseră CD-urile şi mp3-urile .

Eşti invitat aşadar în bibliotecă. Vino şi descoperă aventuri pe care le poţi continua oricând în vis ! Vino şi deschide o carte ! Răsfoieşte-o măcar şi vei vedea ce minunată vrajă te cuprinde ! Dacă nu încerci , n-ai de unde şti ce pierzi !

  MEDITAŢIE ...

Poate nu ştiai...

·        Asiro-babilonienii scriau pe tăbliţe de lut. Printre ruinele bibliotecilor din Babilon şi Ninive s-au păstrat peste 30.000 de cărţi scrise pe asemenea tăbliţe de lut.

·        Multe popoare orientale antice scriau pe tăbliţe confecţionate din lemn, fildeş sau metal. Romanii foloseau tăbliţele cerate. S-a trecut apoi la papirus sau pergament, la tăbliţe de bronz, la piei de animale, la scoarţă de copac sau pânză.

·        Egiptenii îşi scriau cărţile pe papirus. Acestea erau socotite cărţi sfinte, ceea ce i-a determinat pe egipteni să păstreze timp de două mii de ani secretul folosirii hârtiei de papirus.

·        În cazul textelor importante, sulul de pergament era protejat de un toc de piele – strămoşul copertelor de astăzi.

·        Treptat, tot pentru a fi protejat textul, au apărut mai multe inovaţii: numerotarea filelor, notarea titlului la început, coperta (care era alcătuită din plăcuţe de lemn învelite în piele, în aur sau în argint).

·        În Evul Mediu, pe lângă obiect de cultură, cartea devenise şi obiect de lux: filele aveau ornamente, majusculele erau împodobite migălos, coperta era confecţionată din metale rare, fin cizelate şi era împodobită cu pietre preţioase.

·        În secolul al XII-lea apare în Europa un nou material ca suport pentru scriere: hârtia. De fapt, hârtia fusese inventată de chinezi cu aproximativ o mie de ani înainte.

·        Gutenberg a folosit litere mobile, confecţionate din metal; literele care formau textul se ungeau cu cerneală, se aşeza hârtia deasupra şi o presă permitea imprimarea lor; foile se tipăreau numai pe o singură parte.

·        La scurt timp după ce fusese inventat, tiparul este introdus - în 1507- în ţara noastră de către călugărul Macarie. El a tipărit la Târgovişte cărţi bisericeşti, Ţara Românească fiind astfel prima ţară din această parte a Europei în care au apărut cărţi tipărite.

·        Cea mai vestită bibliotecă antică a fost Biblioteca din Alexandria (Egipt). În anul 300 î.Hr. acolo existau aproape un milion de volume (papirusuri).

·        Biblioteca Congresului din Washington (S.U.A.) are cel mai mare fond de carte din lume.

·        Biblioteca Academiei Române a fost înfiinţată în 1867 şi numără în prezent peste opt milioane de volume, fiind una dintre cele mai importante biblioteci din ţară.

·        Astăzi, marile biblioteci sunt computerizate şi se poate citi orice volum din fondul lor de carte pe reţeaua Internet.

·        Bibliologia este ştiinţa generală despre scris, carte şi bibliotecă.

·        Cea mai veche bibliotecă de pe teritoriul României este Biblioteca Mănăstirii Igriş din judeţul Timiş.

·        Cea mai veche bibliotecă şcolară din România este Biblioteca Gimnaziului Luteran din Braşov.

·        Bibliotecarul trebuie văzut ca un furnizor de servicii profesionale. El nu este numai o persoană care are în îngrijire biblioteca, ci este şi un consilier al cititorului.

·        Biblioteconomia este ştiinţa care se ocupă cu organizarea, gestionarea şi legislaţia de bibliotecă.

·        Primul manual de biblioteconomie, intitulat „Sfaturi pentru organizarea unei biblioteci”, a fost scris de francezul Gabriel Naude şi publicat în anul 1627.

Regulamentul de ordine interioară al

Bibliotecii „Mihai Eminescu”

            Biblioteca „Mihai Eminescu” este organizată în cadrul Şcolii Gimnaziale ”George Enescu” Moineşti având funcţia esenţială informativ-formativă, de valorificare a colecţiilor de publicaţii în sprijinul procesului de instruire, formare şi educare, aflându-se cu precădere în serviciul elevilor şi al cadrelor didactice din şcoală.

Programul de lucru :

Luni : 7³⁰-15³⁰

                                                          Marţi : 7³⁰-15³⁰

                                                 Miercuri :7³⁰-15³⁰

                                                 Joi : 7³⁰- 15³⁰

                                                 Vineri : 7³⁰- 15³⁰

Condiţii de înscriere :

Biblioteca „Mihai Eminescu” înscrie elevi şi cadre didactice din Şcoala Gimnazială „George Enescu” pe baza carnetului de elev şi / a cărţii de identitate.

Condiţii de împrumut la domiciliu :

            Biblioteca „Mihai Eminescu” împrumută publicaţii elevilor şi cadrelor didactice înscrise pe baza fişei contract de împrumut.

            La domiciliu se pot împrumuta toate lucrările aflate în cel puţin 2 (două) exemplare, cu excepţia : enciclopediilor, albumelor, hărţilor, publicaţiilor seriale,   CD-urilor şi / sau DVD-urilor.

            Elevii pot împrumuta la domiciliu 1-2-3 volume, iar cadrele didactice, maxim     5(cinci) volume.

Termenul maxim de împrumut la domiciliu este de 30 zile, cu drept de prelungire până la 45 zile.

Condiţii de consultare în sala de lectură:

Pot consulta documente în sala de lectură, de luni până vineri, elevii şi cadrele didactice, înscrişi sau nu la Biblioteca „Mihai Eminescu”.

La sală pot fi consultate următoarele documente : lucrările de referinţă ( atlase, enciclopedii, dicţionare, ghiduri, hărţi, albume, etc.), toate unicatele (lucrări aflate într-un singur exemplar) şi publicaţiile seriale (ziare şi reviste).

Drepturile utilizatorilor :

Utilizatorii bibliotecii au următoarele drepturi :

v     să beneficieze gratuit de colecţiile şi serviciile bibliotecii cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia patrimoniului cultural naţional, la drepturile de autor şi drepturile conexe ;

v     să beneficieze de conexiunea la Internet, sub îndrumarea bibliotecarului;

v     să participe la manifestările culturale desfăşurate în bibliotecă ;

v     să vină cu sugestii privind manifestările culturale desfăşurate în bibliotecă;

v     să fie stimulaţi pentru rezultate deosebite obţinute în activităţile organizate/desfăşurate în  bibliotecă.

  Obligaţiile utilizatorilor :

Utilizatorii bibliotecii au următoarele obligaţii :

v     să păstreze în stare bună documentele împrumutate şi să le recondiţioneze, dacă este cazul, în limita posibilităţilor ;

v     să aibă asupra lor un pix/stilou cu pastă/cerneală albastră sau neagră ;

v     să păstreze liniştea, ordinea şi curăţenia în bibliotecă ;

v     să păstreze mobilierul, echipamentul tehnic şi materialele didactice ;

v     să respecte bibliotecarul;

v     să nu consume în interiorul bibliotecii : alimente, seminţe şi gumă de mestecat;

v     să-şi însuşească prevederile prezentului regulament de ordine interioară.

Sancţiuni :

v     Conform Legii bibliotecilor nr. 334 / 2002 cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului MEC Nr.4626/ 2005, pentru nerestituirea la termen a documentelor de bibliotecă împrumutate de către utilizatori se va percepe o taxă 0,3% RON/ zi întârziere aplicată gradual, până la 50 % din valoarea medie de achiziţie a documentelor de bibliotecă din anul precedent şi anularea calităţii de utilizator al bibliotecii.

v     Deteriorarea, distrugerea sau pierderea documentelor de bibliotecă de către utilizatori se sancţionează prin recuperarea fizică a unor documente identice ori o ediţie nouă a aceluiaşi document sau se achită valoarea de inventar a documentului, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflaţie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de 1-5 ori faţă de preţul astfel calculat.                        

v     Pentru documentele deteriorate prin subliniere, sustragere de pagini sau sub orice altă formă, utilizatorii vor suporta cheltuielile de recondiţionare şi de reintegrare în circuitul bibliotecii a documentelor respective.

v     Utilizatorii care nu respectă prevederile prezentului regulament de ordine interioară pot fi sancţionaţi cu suspendarea până la un an a dreptului de a utiliza colecţiile bibliotecii.

v     Pentru toate tipurile de abateri care produc daune bibliotecii, ca şi în cazul refuzului de achitare a amenzilor, Biblioteca  „Mihai Eminescu” de la Şcoala Gimnazială „George Enescu”, Moineşti, jud.Bacău îşi rezervă dreptul de a anunţa verbal, pe învăţătorii/diriginţii elevilor restanţieri, iar în scris, părinţii elevilor/cadrele didactice, de măsurile administrative ce se impun.

Iubiţi cartea !

„ Nimic nu e mai frumos
decât o carte frumoasă.”
                         J. Joubert
„ Biblioteca este templul învăţăturii,
   iar învăţătura a eliberat mai mulţi
 oameni decât războaiele din istorie.”
                       Carl Thomas Rowan

„ Forma clasică a cărţii (...)
va rămâne instrumentul cel
mai temeinic pentru cultivarea
sufletului oamenilor şi pentru
înţelegerea paşnică dintre ei.”
        Nicolae Geogescu-Tistu

  „ Cărţile sunt prietenii cei mai
liniştiţi şi constanţi, consilierii
cei mai accesibili şi înţelepţi şi
profesorii cu cea mai multă răbdare.”
                       Charles W. Eliot

 „ Cărţile, ca şi proverbele,
dobândesc valoare prin pecetea
şi stima timpurilor pe care le-au
străbătut.”
                  Sir William Temple

„Ceea ce face succesul unei cărţi
este să o citeşti din curiozitate.
Ceea ce îi face gloria este să o
reciteşti pentru a-ţi hrăni spiritul.”
                    Alfred De Vigny
„Cărţile sunt prieteni reci şi siguri.”
                                Victor Hugo
„Am crescut, m-am format şi trăiesc
într-un univers în care cărţile au fost
întotdeauna fenomenele naturii.”
                             Ana Blandiana

„Cărţile, consider că, au puterea
de a opri timpul în loc, de a-l face
să se retragă sau să se arunce în
viitor.”
                              Jim Bishop

„Cărţile sunt cărăuşii civilizaţiei. Fără cărţi
istoria e mută, literatura nu are glas,
ştiinţa e paralizată, iar gândirea şi meditaţia
sunt suspendate.”
                     Barbara Tuchman

„Cartea e un univers secret creat
de un om înzestrat cu geniu.”
                                       Voltaire

„Cultura este o podoabă pentru
cei fericiţi şi un refugiu pentru
cei aflaţi în nenorociri.”
                                      Democrit
„O carte este un prieten care
nu ne înşală niciodată.”
                      Des Barreaux
„Biblioteca e numai acolo
  unde se dă viaţă cărţii.”
                  Filippo Turati
„Eu mi-am imaginat întotdeauna
Paradisul sub forma unei biblioteci.”
                      Jorge Luis Borges

„Cărţile sunt moştenirile pe care
marile spirite le lasă omenirii, care
sunt date din generaţie în generaţie
ca daruri pentru posteritatea celor
care nu s-au născut încă.”
                        Joseph Addison

„Cărţile au aceiaşi duşmani ca şi
omul: focul,umiditatea, animalele,
timpul şi propriul conţinut.”
                              Paul Valery

  „Cărţile sunt ferestrele prin
    care sufletul priveşte afară.”
                              Henry Ward Beecher

“O carte este singura nemurire care există.
Dacă a fost scrisă din inimă, cartea va atinge
inimile celor care o citesc.”
                       Thomas Carlyle
 
„ Cetim ca să trecem examene (deci
lectura de studiu), ca să omorâm timpul
(deci lectura de loisir) sau cetim din profesiune
(deci lectura informativă). Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă,nu numai
un instrument de informaţie sau de contemplaţie.”
                       Mircea Eliade

 „ O bibliotecă este o uşă
    spre numeroase vieţi.”
                  Sharon Cruch

 „ O bibliotecă fără bibliotecari
    este ca o casă nelocuită.”
                          Nicolae Iorga

„ Suntem «condamnaţi» să învăţăm
şi să ne trezim la viaţă spirituală prin cărţi.”
                       Mircea Eliade

„Biblioteca personală ce creşte în
  fiecare an este o parte onorabilă
  din istoria unui om.”
                  Henry Ward Beecher

„ Cărţile sunt albinele care duc polenul
însufleţitor de la o minte la alta.”
              James Russell Lowell

„...nu este alta şi mai frumoasă şi mai
de folos, în toată viaţa omului zăbavă
decât cetitul cărţilor.”
                                Miron Costin

  „O carte este singurul loc în care
poţi examina un gând plăpând fără
să îl distrugi sau poţi explora o idee
controversată fără să îţi fie teamă că
îţi va exploda în faţă – unul din cele
câteva refugii unde mintea unui om
poate avea parte atât de provocare,
cât şi de intimitate.”
         Charles Langbridge Morgan
„Adevărata carte este ca un năvod,
cuvintele fiind ochiurile de plasă.
Puţin importă natura acestor ochiuri
de plasă. Ceea ce contează este prada
pe care pescarul a scos-o din fundul mării,
acele străfulgerări argintii care încântă.”
                         Antoine de Saint-Exupéry

„Carte -
Magică  bijuterie
De cuvinte
Şi imagini . „
          Ion Minulescu

„Cartea este cea mai complicată şi mai
măreaţă minune dintre minunile create
de omenire în calea ei spre fericire.”
                                      Maxim Gorki

    „E ceva să ai o bibliotecă,
dar e şi mai mult să te serveşti
      de ea cu înţelepciune.”
                                   J. Lubbok

 „ La ce sunt bune cărţile ? Îmi vine să răspund : la totul şi la nimic. Poţi trăi foarte bine fără să citeşti. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart. În ce mă priveşte, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc aşa cum am nevoie să mănânc şi să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca şi aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută. Înainte de a mă culca seara, îndată ce mă trezesc dimineaţa, în călătorii, ba chiar în tramvai, pretutindeni şi oricând citesc. Nu mă pot închipui fără să ţin o carte în mână. „

                                         Nicolae Manolescu

„ Iubiţi Cartea ! Ea vă uşurează viaţa, vă ajută prieteneşte să vă descurcaţi în vălmăşagul pestriţ, furtunos al gândurilor, sentimentelor şi întâmplărilor din viaţă; ea vă învaţă să respectaţi omul şi pe voi înşivă, ea vă înaripează mintea şi inima cu simţământul dragostei pentru lume, pentru om! ”
                             Maxim Gorki