Săptămâna aceasta vom trece, calendaristic, la un nou anotimp, marcat de ziua de 1 martie. Această zi diverse aspecte simbolice şi folclorice. Amintim aici de Mărţişor, sărbătoare specific românească, care aduce începutul primăverii. În această zi se oferă, simbolic, în semn de recunoştinţă, mărţişoare celor din jurul nostru, considerate aducătoare de noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşu cu alb, la care se adaugă alte simboluri ale norocului : trifoi cu patru foi, potcoave, coşarul, inima. Această sărbătoare are puternice legături ancestrale (strămoşeşti), întrucât descoperirile arheologice indică celebrarea primăverii încă de acum 8000 de ani. Dacii confecţionau simbolurile primăverii încă din timpul iernii şi le purtau doar după 1 Martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă. Alte surse arată că mărţişoarele constau în monede atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb. Tipul de monedă şi metalul component (aur, argint sau bronz) indica statutul social. Dacii credeau că aceste amulete (talismane) aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate până când copacii începeau să înflorească şi apoi erau agăţate de crengile lor. de crengile lor.
Cu toate aceste similitudini sesizate în folclorul altor ţări, Mărţişorul este, însă, un simbol specific românilor, devenit tot mai bogat în semnificaţii, în ciuda faptului că etnografii de la începutul secolului, nu prea îi dădeau şanse de supravieţuire.
Felicitari doamne bibliotecare ptr initiativa!
RăspundețiȘtergere